via din tăușeni - 130 ani de existență

Povestea celei mai vechi vii din România



   Via familiei Székely este înființată la sfârșitul secolului al XIX-lea, anul 1893, conform extrasului de carte funciară, de către canonicul Boroș din Gherla. Familia Boroș deținea în satul Tăușeni din județul Cluj, pe versantul sudic al Dealului Băgaciu circa 5 hectare. Aici dorea să-și amenajeze o vie cu soiuri nobile. În acest scop consultă un inginer francez. Stabilește o suprafață de aproximativ un hectar situată într-o concavitate ferită de curenți și bine însorită, la jumătatea versantului. Aici sunt cele mai potrivite temperaturi pentru ca vița de vie să nu înghețe. Sus pe culmea dealului aerul se mișcă pe orizontală și se răcește. La poala dealului au loc deseori inversiuni de temperatură, aerul rece de la înălțime fiind mai greu, coboară în vale și poate stagna mai multe zile. 
   

   În perioada filoxerică, canonicul Boroș a adus din America butași de viță de vie, în jur de 26-27 de soiuri, fiecare soi fiind plantat într-un procent bine calculat pentru a putea obține un vin de amestec de calitate. În anii ’30 Boroș obține medalia de aur pe țară și locul II la Paris la categoria vin de amestec. Principalele varietăți plantate au fost Riesling de Rhin, Fetească albă, Pinot gris, Traminer și Chasselas. Viile din Tăușeni sunt la aceeași latitudine cu podgoriile Tokaj și Cotnari, la limita nordică de cultivare a viței de vie, situație în care vinurile dobândesc multă finețe. În anul 1944 via lui Boroș este cumpărată de familia Tuluc care o folosește până în anul 1962 când are loc colectivizarea. După război, în sat se mai înființează câteva vii cu soiuri nobile și tot atunci se plantează și cele mai întinse suprafețe cu soiuri hibride. După anul 1989, via revine familiei Tuluc și au mai fost plantați circa 200 butași altoiți de la Ciumbrud, cu Muscat Ottonel, Perla de Zala și Napoca, pentru a completa golurile existente. Profesorul Ilisie Tuluc împreună cu familia a avut mare grijă de această vie și a făcut vin până în anul 2016. Informațiile menționate mai sus sunt extrase din monografia domnului Tuluc, publicată în anul 2018 la Cluj Napoca, intitulată “Tăușeni, satul de sub Picuieț”. Din păcate, starea de sănătate nu i-a mai permis profesorului să lucreze această vie specială, astfel că o perioadă de aproximativ 3 ani via nu a mai fost îngrijită. Acest lucru a pus în pericol viața bătrânei vii, dar aceasta a fost salvată la timp, înainte să existe prea multe pierderi. 
   

   În anul 2019, via intră în posesia familiei Székely și cu eforturi considerabile, aceasta este lucrată alături de familie, prieteni, cursanți și experți din industrie, sub îndrumarea Deliei Székely, doctor în Știința Vinului și Viticultură, la Cluj și la Torino. Prin acest proiect ambițios dorim să salvăm una dintre foarte puținele vii vechi care mai există în România, care este și cea mai veche vie de poveste din țara noastră. Via veche este susținută pe araci, ceea ce prespune un volum de muncă mai ridicat, dar și o coacere foarte bună a strugurilor. Vițele mlădiate, încărcate cu ciorchini sunt susținute pe araci ușor aplecați de la greutatea rodului. 
   

   Aceast muzeu viticol situat la doar 35 de km de Cluj, are nevoie de sprijinul și ajutorul fiecăruia. Pentru a ne raporta la prezent și viitor, este important să ne cunoaștem istoria. Lipsa forței de muncă este o problemă tot mai mare an de an. Acest fenomen este întâlnit peste tot în Europa și nu numai. Pe această cale vă invităm să ne vizitați și orice tip de ajutor este binevenit și apreciat. Vom lansa invitații periodice prin care puteți să ajutați la fiecare lucrare agricolă specifică viței de vie. Veți ajunge într-un loc pitoresc cu aer curat și cu mare potențial turistic, fiind localizată în apropiere de comuna Bonțida sau de rezervația de stuf de lângă minunatul sat Sic. În satul Tăușeni veți descoperi și ansamblul monumental intitulat “De-semne spre cer pentru ploaie și curcubeu”, o intalație magico-poetică, realizat de artistul Alexandru Chira (1947-2011), fiind un maestru al utopiei, născut în acest loc, asemeni actorului Dorel Vișan. 


via